MUNICIPIUL FAGARAS

Prezentare generala

Istoricul orasului

Cetatea Fagaras

Muzeul Fagaras

Bisericile din Fagaras

TUR Virtual Fagaras

 
 
 
HARTA FAGARASULUI

 

 
 

 
 
 

ADRESE WEB UTILE

Presedintele României

Senatul României

Camera deputatilor

Guvernul României

Ministere

Institutii publice

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Bisericile din Fagaras

"Ca sa vezi si sa intelegi ce a fost si ce este Fagarasul, cetatea, orasul si imprejurimile, trebuie sa urci

pe Dealul Calborului sau pe Dealul Galatiului. Privelistea ce ti se desfasoara in fata e de neuitat..."
Ioan Esan - "Vulturii Carpatilor"

 

Biserica Evanghelica

 

     Biserica Evanghelică este poziţionată în Piaţa Republicii. Actuala biserică a fost ridicată în anii 1842-1843 după ce edificiile anterioare au fost distruse rând pe rând. Iniţiativa construirii ei aparţine lui Andreas Wellmann, participant la revoluţia burghezo-democratică de la 1848-1849. Adevăratul ctitor, sub aspectul contribuţiei materiale, este Cari Brukenthal. Monumentul este conceput în stil neoclasic.
     Două pietre funerare aflate aici aduc mărturii despre existenţa la Făgăraş în prima jumătate a secolului trecut a unor bresle ale rotarilor şi pietrarilor, o a treia fiind pusă în memoria unui farmacist.

     După ce în 1753 a ars vechea biserică, în locul ei avea să se ridice un alt edificiu de cărămidă, unde s-a descoperit ulterior o foarte valoroasă Biblie tipărită în limba germană (1544) păstrată şi astăzi. Biserica este prevăzută cu orgă.

 

 

 

Biserica Sf. Treime

 

     Biserica Sf. Treime se afla pe strada Ion Codru Dragusan, numarul 6.

   După ce, în anul 1723, li s-a răpit biserica, ctitorie brâncoveneasca, românii ortodocşi fagaraseni s-au văzut nevoiţi sa-si ridice alta. începută în anul 1782, noua biserica a fost terminata un an mai târziu, iar turnul acesteia abia în 1791.

     Documentele zidirii bisericii, găsite cu ocazia reparărilor efectuate în 1896, atestau ca meşterii zidari fuseseră braşoveni. Biserica este păstrătoarea unor valori artistice , între care amintim doua icoane pictate în ulei în 1725. Existenta bisericii a fost foarte mult legata de negustorii români din Fagaras care au sustinut-o cu fonduri, dar si de numele unor intelectuali, iniţiatori ai proiectului de înfiinţare la Fagaras a unei instituţii şcolare româneşti; aceasta scoală, înfiinţata în 1869, a funcţionat pe lângă biserica doar până în 1873.

 

 

 

 

 

 

 

Biserica reformata
 

     Construita în anul 1712 (după ce vechea biserica, aflata în perimetrul actualului centru al oraşului, a fost distrusa), biserica adăposteşte, chiar la intrare, doua valoroase coloane; în interior se găsesc un amvon cu o frumoasa decoraţie sculptata în piatra si o orga veche.

 

 

 

 

 

Mănăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică

 

     Mănăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică sunt situate pe strada Vasile Alecsandri, numărul 1. încă din secolul al XV- lea a existat în Făgăraş o mănăstire cu biserică romano - catolică care se afla pe actuala stradă Doamna Stanca. Pe data de 22 aprilie 1737 încep construcţiile pentru înălţarea noii biserici şi mănăstiri. Construcţia bisericii se finalizează în 1742 iar parterul mănăstirii în 1752. în incendiul din 31 mai 1760, când a ars aproape întregul oraş, acoperişul bisericii a fost distrus. în anul următor reîncep lucrările la noua construcţie în stil rococo, lucrări care ţin până în 1782. Pe 26 septembrie 1782 este sfinţită biserica şi închinată „Sfintei Treimi".
     In biserică se află o orgă marca Iosef Angster din 1895, cu două manuale şi 16 registre. Mănăstirea are curtea interioară închisă de coridoare cu arcade la parter şi la etaj. Aici se află două ceasuri solare care indică orele de la 8 la 15. Această biserică este recunoscută ca şi monument de arhitectură.

 

 

 

 

Biserica „Sfântul Nicolae"

 

     Biserica „Sfântul Nicolae", ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, se află pe strada Tudor Vladimirescu, numărul 6. A fost înălţată cu daniile domnitorului si ale soţiei sale Doamna Marica, după cum arată inscripţia de la intrare, între 17 iunie 1697 si 30 septembrie 1698.
     Pictura din naos si altar a fost făcută de Preda Zugravul din Câmpulung. Pronaosul a fost pictat pe cheltuiala Jupanului Nitu Pătraşcu - cinstit meşter bătrân" din breasla timarilor. Din anul 1721 păstrează în interior frumoase picturi murale.
     Biserica are un plan dreptunghiular alungit cu pridvor, pronaos si naos, încheiat cu absida semicirculară în interior, poligonală în exterior. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniţei. Pridvorul, absida altarului, precum si toate încăperile sunt prevăzute cu cupole. Usa splendid sculptată are deasupra pisania, în mijlocul căreia se află stema Ţării Româneşti. Ferestrele sunt împodobite cu sculpturi în piatră. Cornişa de sub acoperiş si stâlpii octogonali din tindă aparţin stilului brâncovenesc. Iconostasul din lemn, cu porţiuni poleite cu aur este împodobit cu sculpturi si picturi.
     Modelul acestei biserici este capela Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia ridicată în 1688. La rândul ei, biserica din Făgăraş a fost modelul după care meşterii din satele din jur s-au inspirat la ridicarea multor monumente în satele fagărăşene.
   Biserica a fost renovată în 1921-1922 si în prezent este declarată monument de arhitectură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Click AICI pentru mai multe poze

 

Copyright © 2006 - 2008. Primaria Municipiului Fagaras. Toate drepturile rezervate.
Concept si grafica : Marius Moruz | Programare Web realizata de: hDesign.ro