Municipiul Făgăraş, veche aşezare urbană şi puternic centru comercial, având coordonatele 45°51' latitudine nordică şi 24°S1' longitudine estică, este situat în partea central nordică a depresiunii cu acelaşi nume, delimitată natural de Munţii Făgăraşului (cei mai înalţi munţi din ţară) şi de cei ai Persanilor, precum şi de răul Olt.
Localitatea este aşezată pe terasă, relativ joasă, de pe malul stâng al Oltului, tăiată de vechea albie a pârâului Berivoi care curge acum pe la vestul localităţii (devierea fiind efectuată în cadrul marilor amenajări prevăzute de programul de apărare a oraşului de inundaţii), în urma incorporării satului Galaţi la Făgăraş , teritoriul municipiului cuprinde acum şi zona de pe malul drept al Oltului.

     Ţara Făgăraşului a constituit din cele mai vechi timpuri, alături de Tara Bârsei, o zonă de refugiu în faţa duşmanului, datorită poziţiei sale geografice favorabile. Aflată pe rând în componenţa Ţării Româneşti (regăsim apanajele Făgăraşului şi Almaşului în marele titlu voievodal al lui Mircea cel Bătrân) şi sub stăpânirea regilor Ungariei, străvechiul teritoriu românesc revine la patria-mamă o dată cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918.Localitatea Făgăraş , cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico-administrativ al ţinutului, ca reşedinţa de district până în 1886, de comitat între 1886 şi 1918 şi apoi reşedinţa de judeţ între 1918 şi 1950, polarizând întreaga viaţa economică, social-politica şi culturală a zonei. în anul 1968, o dată cu nouă reorganizare administrativ-teritoriala, fostul judeţ Făgăraş devine parte componentă a actualului judeţ Braşov, reşedinţa judeţului fiind trecută municipiului Braşov.

     Din punct de vedere demografic, Făgăraş se situează în prezent pe locul doi între celelalte localităţi urbane ale judeţului, numărul populaţiei înregistrând o creştere apreciabilă până în 1990.
După această dată, se poate observa un oarecare regres, în principal datorită scăderii ratei natalităţii şi plecărilor din localitate. Se poate constata gradul ridicat de urbanizare a Făgăraşului şi densitatea locuitorilor (117 locuitori / 100 kmp), municipiul reprezentând 7,11% din populaţia totală a judeţului şi 9,2% din cea urbana.

     Cel mai important curs de apă din zona este răul Olt, care la nivelul municipiului Făgăraş are un debit de 49 in3 / sec. Mulţimea afluenţilor din stânga ai Oltului determina aproape dublarea debitului marelui rău pe cursul său făgărăşean (au existat situaţii în care s-au format viituri ce au provocat inundarea văilor acestor râuri precum şi a luncii Oltului).

     Clima municipiului Făgăraş , ca şi a întregii depresiuni, influenţată de prezenţa munţilor, este caracterizată de frecvenţe inversiuni de temperatură, mai ales iarna. Specifici zonei sunt curenţii de aer cald cu caracter de fonh care, la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, determina topirea bruscă a zăpezilor (sunt numiţi local „mâncătorul de zăpadă" sau „vântul mare"). Vânturile predominante în regiune sunt cele umede din vest.

     Prezenţa precumpănitoare a solurilor de pădure este unul dintre indiciile existenţei, odinioară, a unor întinse păduri care acopereau depresiunea făgărăşeana. Toponimia zonei este şi ea grăitoare pentru această realitate geografică, dar indica şi acţiunea umană de defrişare făcută în vederea sporirii pământului arabil şi pentru păşunat; astăzi în depresiune se mai păstrează doar câteva pâlcuri de pădure - de fag sau de stejar - aşa cum este cel ce adăposteşte cunoscută „Poiana a narciselor" de la Văd.

     Municipiul Făgăraş este străbătut de drumul naţional DN1, care face legătura între Braşov (la 66 krn de Făgăraş ) şi Sibiu (la 76 km); împreună cu alte trei drumuri judeţene şi calea ferată, acest drum naţional asigura infrastructura necesară desfăşurării activităţilor economice precum şi legătura directă şi rapidă cu restul ţării.