Satul este una dintre cele mai vechi forme de organizare a vieţii colective si s-a dezvoltat pe teritoriul Tarii Făgăraşului din grupări de gospodarii judicios amplasate ca urmare a experienţei multiseculare de locuire si munca. Tendinţa generala era ca vatra satului sa fie cât rnai compacta. în cadrul fiecărui sat exista un loc de maxima concentrare, unde se găsesc: biserica (considerata cea mai veche construcţie), scoală, primăria, cârciuma, băncile, căminul cultural. Este spaţiul unde se percepe cel mai bine pulsul fiecărui sat.Se ştie ca structura unei gospodarii este determinata de anumiţi factori: condiţiile de relief, ocupaţiile, starea sociala, gustul estetic si experienţa constructorului. Tipul de gospodărie întâlnit în Tara Oltului este cel denumit "curte închisa si întărită". Apăruta din necesitatea de a proteja oamenii si avutul de eventualii duşmani, aceasta gospodărie a fost favorizata de anumiţi factori economico-sociali (abundenta materialului lemnos, creşterea avutului), existenta unor construcţii fortificate în zona (fie nobiliare, fie ecleziastice), experienţa acumulata de constructorii de case. în Tara Oltului, curtea închisa si întărită are forma unui patrulater, rernarcandu-se strânsa înlănţuire casa cu casa; laturile patrulaterului sunt astfel constituite din garduri, casa si acareturi.
La început, locuinţa ţăranului din Tara Făgăraşului era rudimentara: case mici, făcute din bârne de lemn de stejar, lipite cu pământ galben, văruite si acoperite cu paie; pe jos - pământ galben bătătorit. Casele erau compuse dintr-o camera si tinda în care se intra din pridvor. în tinda existau cuptorul pentru copt pâinea si vatra; mobilierul era sărac: scaunele mici, un blidar pentru vase, „tronece" cu faina de mămăliga, „vredite" cu mâncarea animalelor. Camera de locuit avea pe peretele median cuptorul cu cahle. Ca mobilier, totul era simplu: masa, blidar, scaune, pat, lada de zestre pentru haine, laita. De tavanul din grinzi de lemn se agatau leagănul, lampa, farfurii si ulcioare din lut ars, frumos ornamentate cu motive populare. Pe pereţi se aflau icoane pe sticla, iar pe pat cuverturi ţesute în război si perine. Tot mobilierul era din scândura nevopsita; abia în a doua jumătate a secolului al XlX-lea va patrude în lumea satului, sub influenta săseasca, mobilierul pictat.Gospodăria ţărăneasca mai cuprindea şopronul din stâlpi de lemn, acoperit cu ţigla, sura din lemn (aici se depozitau nutreţurile si se ţineau carul si plugul), grajdul pentru vite, coteţul pentru porci si cel pentru pasări, cuptorul. Vis- â -vis de casa, la nivelul solului, se construia o casuta, locul unde se făceau cele mai multe treburi gospodăreşti. Nefiind pivniţe, multe produse se ţineau în tinda, în cămara sau în pod.Pe la mijlocul secolului al XlX-lea a existat fenomenul „emigrării" în America, dictat de considerente materiale. Prin întoarcerea celor plecaţi s-a înlesnit o prosperitate a vieţii. Casele de lemn s-au înlocuit cu altele noi, cu fundaţie din piatra si acoperişuri din ţigla; la intrare apare un antreu deschis, iar pereţii sunt de cărămida arsa. Mai târziu apare si a treia camera, antreul se închide si peste grinzi se fac tavane tencuite; se fac pivniţe, se modernizează totul, inclusiv mobilierul.Camera „de dinainte" este împodobita în funcţie de gust estetic si stare sociala. Ca o caracteristica esenţiala a interiorului din Tara Oltului este folosirea maxima a spaţiului. Organizarea se face în jurul pieselor de mobilier, confecţionate din brad sau fag, cu decor pictat, predominând motivele florale. în partea opusa intrării se găseşte patul, principal suport al ţesăturilor din casa; în fata patului se aşezau laitele si masa, iar pe perete între ferestre se punea armuroiul; în partea superioara a pereţilor sunt fixate cuiere unde se atârnau cancee, blide. Icoanele pe sticla, ce aduc sobrietatea generala a încăperii si o tensiune coloristica puternica, se fixau câte 2-4 pe perete. Accentul în organizarea interiorului cade însă pe textilele de casa: covoare, paretare, ştergare bogat ornamentate, cu o cromatica vie, ce îmbracă pereţii, patul, mobilele.Casele mai recent construite, în unghi, sunt mai înalte, mai voluminoase, mai bine aerisite si însorite. Sunt construite din cărămida si acoperite cu ţigla, iar structura lor este bucătăria si trei camere. Organizarea interiorului nu mai respecta aceleaşi reguli, suferind puternice influente urbane si renuntându-se la folosirea textilelor, cele care au individualizat interiorul specific Tarii Oltului .