In cursul ocupării progresive a Transilvaniei de către coroana ungara, regele Geza al II-lea (1141-1161) a hotărât aducerea în regiune a coloniştilor germani, numiţi mai târziu saşi. Stabiliţi în Podişul Hârtibaciului, ei au influenţat stilul arhitectonic al majorităţii satelor aflate în acest perimetru. în tara lor de origine coloniştii întelesesera deja ca, în caz de război, este de preferat sa părăseşti satul si sa-ti salvezi viata si bunurile mulţumită unei fortificaţii uşor de atins. Astfel ca, în general, satele au fost ridicate pe un deal uşor de protejat, având biserica situata în centru. Acest tip de localitate a stat la baza dezvoltării fortificaţiilor de biserici, construite si în câteva din satele Tarii Făgăraşului.

Biserica fortificata evanghelica din Avrig a fost înălţata între anii 126S-1270 sub forma unei bazilici romanice, ulterior (secolele XVI-XVIII) suferind modificări. în secolele XIV-XV a fost înconjurata cu ziduri, din aceasta epoca datând un portal valoros în stil romanic, împodobit cu sculpturi medievale. Ceasul montat în turnul din vest a fost donat de Samuel Brukenthal în 1770, iar altarul în stil baroc datează din 182S.

Mănăstirea cisterciana ale cărei ruine se afla la Carta a fost construita în 1202 si reprezintă primul monument al goticului timpuriu din Translivania. Şantierul cistercian de aici a exercitat o puternica influenta asupra arhitecturii din sud-estul Transilvaniei. Devastata si incendiata în timpul năvălirilor tătare din 1241-1242, mănăstirea a fost recontruita din piatra; avariata de turci în 1421 si 1432, mănăstirea a fost desfiinţată în 1474 din ordinul lui Matei Corvin. Biserica a fost refăcuta în 1519, în prezent corul si absida servind ca biserica de parohie pentru comunitatea săseasca din comuna.

In localitatea Cincsor întâlnim o alta biserica fortificata evanghelica. Aici s-a utilizat sistemul constructiv fachwerk în care pereţii unui edificiu sunt realizaţi dintr-un schelet de bârne, care este apoi umplut fie cu pământ amestecat cu paie, bătătorit si fixat cu sipci, fie cu cărămida. Acest sistem de construcţie a fost caracteristic, în epoca gotica, locuinţelor de oraş din Europa Apuseana si Centrala. Folosit destul de mult si în Transilvania, în prezent se mai întâlneşte doar la parapetele unor biserici fortificate curn este si cea din Cincsor, căreia îi conferă un caracter de raritate din acest punct de vedere.

In localitatea Cincu exista o biserica romanica, una dintre cele rnai interesante si mai vechi construcţii de acest fel din ultimele decenii ale veacului al XHI-lea. O strana situata în cor indica datarea bisericii imediat după anul 1260. Corul si absida situate în centru, lipsa nişelor, capitelul împodobit cu ornamentaţii în forma de frunze mari, răsucite sunt caracteristice monumentelor din aceasta grupa. Urmele vechilor ferestre romanice si o friza cu arcuri ce înconjura clopotniţa se mai pot vedea si astăzi. Tribunele din navele laterale datează din 1693. Cele doua ziduri exterioare de apărare au forma eliptica, neregulata. Turnurile pătrate din centura de apărare nu se mai păstrează.

Biserica fortificata din satul Cobor datează din secolele XIV-XV si a avut iniţial trei turnuri de apărare. Turnul care se păstrează a cunoscut numeroase modificări în urma repetatelor reparaţii. Centura de fortificaţie, conservata destul de bine, are o înălţime de 4 m si este prevăzuta cu creneluri. înfăţişarea de astăzi a monumentului este departe de cea iniţiala, acesta fiind reconstruit în mare parte după incendiul din 1802.

Bazilica de la Halmeag este datata după anul 1260. împreuna cu biserica evanghelica din Toarcla (13SS), ea face parte dintr-un grup caracterizat prin prezenta nişelor la capătul navelor laterale, a corului si a absidei centrale. Bazilica are doua turnuri, iar în partea vestica o tribuna orientata spre nava centrala; portalul din vest si firida din cor sunt elemente ale stilului romanic. Stilistic, monumentul are elemente care îl apropie de catedrala romano-catolica din Alba-Iulia. Din complexul de fortificaţii se mai păstrează o mica parte.

Si alte localităţi din Tara Făgăraşului prezintă vestigii ale unor biserici fortificate evanghelice, care au suferit însă, mai mult sau mai puţin, transformări datorate trecerii timpului sau acţiunilor omului. Merita totuşi amintite bisericile din Soars (a doua jumătate a veacului al XV-lea), Rodbav (sfârşitul secolului al XV-lea) sau Sacadate (secolul al Xiv-lea). Si în Ticusu Vechi se mai păstrează doua turnuri si porţile din nord si est ale centurii de fortificaţii de la o biserica evanghelica